Nimeni, deci, să nu piardă această Sfântă Săptămână în griji şi preocupare excesivă pentru cele lumeşti. Veţi cunoaşte curând marea răsplată pe care o veţi primi petrecând în această Săptămână Mare cu Hristos. Timp de 40 de zile am fost îndemnaţi să săvârşim această călătorie a postului şi, din rânduiala slujbelor, ni s-a cerut să fim mai râvnitori prin pocăinţă, rugăciune, smerenie, post şi prin alte virtuţi. În Săptămâna Patimilor ni se cere să arătăm roadele faptelor din timpul „alergării celor 40 de zile” şi să-L primim pe Hristos în Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie din noaptea Învierii.
Postul în Săptămâna Mare
Postul Mare s-a terminat în seara de vineri a săptămânii a VI-a. Din Sâmbăta lui Lazăr postul dobândeşte o dimensiune nouă, din ascetic devine euharistic. Din această seară, de la Vecernie, începem Săptămâna Mare. De este cu putinţă, în această săptămână gustăm numai pâine, sare, legume şi apă. Dezlegare la untdelemn şi vin avem numai în Sfânta şi Marea Joi. În Vinerea şi Sâmbăta Mare nu se gustă nimic până seara. De nu putem posti atât de aspru, din pricina vârstei, bolii sau altor neputinţe şi exigenţe sociale, vom căuta să ţinem post după putere şi potrivit sfatului duhovnicului.
Deniile, Utrenii ale zilei următoare
Se săvârşesc în fiecare seară, de duminică până vineri. Sunt slujbe specifice Postului Mare, denumirea lor vine de la slavonescul „vdenie“ – priveghere sau slujbă nocturnă.
Fiecare zi din Săptămâna Mare are o temă centrală care reflectă textul Sfintelor Evanghelii ce ne vorbesc despre Sfintele Pătimiri ale Domnului.
Aceste teme sunt reflectate în imnele Triodului, unde în sinaxare regăsim dezvoltări teologice ale înţelegerii zilelor Sfinte şi Mari ale Săptămânii Sfintelor Pătimiri.