Sâmbătă, 14 februarie 2026, Biserica Ortodoxă face pomenirea celor trecuţi la cele veşnice.
Numită şi „Moşii de iarnă”, în această sâmbătă Biserica îi pomeneşte pe cei morţi, pentru că moartea nu este sfârşitul existenţei omului.
Biserica îi numeşte pe cei trecuţi în viaţa de dincolo „adormiţi”, termen care are înţelesul de stare din care te poţi trezi.

Biserica nu vorbeşte de trecere în „nefiinţă”, cum cei neavizaţi o fac, ci de trecere dintr-un mod de existenţă în alt mod de existenţă.
Mântuitorul, când ajunge în casa lui Iair, a cărui fiică de numai 12 ani murise, spune: „Nu plângeţi; n-a murit, ci doarme” (Luca 8, 52).
„Moşii” desemnează persoanele din neamul nostru mutate în veşnicie pentru care se fac rugăciuni de mijlocire. Despre rugăciunile pentru cei adormiţi, Sfântul Ioan Gură de Aur spunea: „Să ne rugăm pentru cei morţi, iar dacă cel mort este păcătos, să i se dezlege păcatele, iar dacă este un drept, să câştige prinos de plată şi să mijlocească la Dumnezeu pentru noi”. Într-o rugăciune din Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, preotul Îi cere lui Dumnezeu să-i pomenească în ceruri pe cei pomeniţi de el, nominal, la Proscomidie, şi adaugă: „Iar pe cei pe care nu i-am pomenit, din neştiinţă sau uitare, sau pentru mulţimea numelor, Tu Însuţi îi pomeneşte, Dumnezeule, Cel ce ştii vârsta şi numirea fiecăruia, Cel ce pe fiecare îl ştii din pântecele maicii lui.”