Povestea Cuvioasei Matrona de la Hurezi începe cu aproape două secole în urmă, în Ardeal. În Săliștea Sibiului, la 2 august 1852, în familia binecredinciosului cioban Nicolae vine pe lume Maria.
Familia sa era una evlavioasă, cu dor de Dumnezeu. Tatăl său, Nicolae Ciupelea, va fi purtat de viață peste mări și țări. Ajuns la poalele Sfântului Munte în timp ce păștea oile, va intra în viața călugărească de aici, fiind impresionat de nevoințele monahilor. Va fi tuns în monahism cu numele Nicodim și va trăi pe lângă Chilia Sfântului Sfințit Mucenic Ipatie al Gangrelor. La vremea potrivită va fi hirotonit ieromonah. Peste ani, un nepot al Cuvioasei Matrona, părintele Teodosie Domnariu, va ajunge și el în Sfântul Munte, tot la Chilia Sfântului Ipatie, unde se va nevoi și unde, mai târziu, va ajunge stareț. Se cunoaște că la această chilie s-a descoperit corespondența dintre Cuvioasa Matrona și nepotul ei, care a păstrat vie amintirea vieții ei până astăzi.
Pe când Cuvioasa Matrona avea 5 ani, a mers cu binecredincioasa ei mamă la Mănăstirea Sărăcinești din Vâlcea pentru spovedanie și rugăciune.
Când însă s-a apropiat timpul întoarcerii lor acasă, prunca Maria, mișcată de adierea sfințeniei de aici, să plece, rămânând la mănăstire.
Această întâmplare ne amintește Intrarea în templu a Sfintei Fecioare Maria pe când avea 3 ani. Asemenea ei, copila Maria va crește în slujbe și rugăciuni, deslușind tainele Sfintei Scripturi și luând aminte la viața monahiilor. Îndrăgind această viață, hotărăște să se încredințeze cu totul lui Hristos, primind tunderea în îngerescul chip călugăresc sub numele Matrona.