Biserica veche
Parohia Serban Voda isi are inceputurile pe la jumatatea secolului al XX-lea, intr-o perioada in care sfintele lacasuri de cult si oamenii rugatori erau panditi de mari incercari.Aceasta parohie, desprinsa teritorial de Parohia Buna Vestire Belu, se afla situata la marginea de sud a Bucurestiului, pe soseaua Giurgiului, si cuprinde o parte din teritoriul fostei comune Serban Voda, de la care isi trage si numele. Parohia Serban Voda a luat fiinta in anul 1940, sub arhipastorirea vrednicului de pomenire Patriarh Nicodim Munteanu.
Daca spatiul este punctat de biserici, inseamna ca un loc lipsit de biserica este un loc neimplinit si gol. Nevoile sufletesti ale celor din aceasta zona au inceput sa-si spuna cuvantul in momentul in care apare aici prima capela. Astfel se face ca in anul 1941, aceasta capela, asteptata tainic de sufletele credinciosilor, s-a amenajat in ateneul scolii. Spre marea bucurie a inchinatorilor, capela a fost sfintita de catre Arhiereul Veniamin Pocitan.
Biserica nouă
Parohia Şerban Vodă stă în răsăritul Bucureştilor ca un arc peste timp, ca o mărturie a statorniciei întru istorie şi credinţa, ca o zămislire de sfârşit de mileniu ce îşi dăruieşte roadele spirituale şi osteneala socială mileniului ce urmează.
Această parohie, ce poartă în conştiinţa comunităţii pe care o slujeşte numele unuia din cei mai distinşi domnitori ai Ţării Româneşti, Radu Şerban (1601 – 1612), se înscrie în firescul civilizaţiei istorice a cetăţii Bucureştilor, care, deşi şi-a luat numele de la păstorul Bucur, a evoluat în istorie prin grija celor ce au contribuit la dezvoltarea ei, iar domnitorul Radu Şerban, care avea moşie la sud-est de Turnul lui Vlad Ţepeş (azi în Parcul Carol) a contribuit din plin la dezvoltarea acestei cetăţi: a constuit Podul Şerban Vodă (peste Dâmboviţa), a amanajat heleşteul din actualul Parc Carol şi a deschis o cale de acces comercială şi diplomatică, Calea Şerban Vodă, pentru a dezvolta schimburile cu popoarele de la sud de Dunăre.