Postul cel Mare începe odată cu Vecernia împreunată cu Pavecernița din seara Duminicii Izgonirii lui Adam din Rai. După săvârșirea acestor două slujbe, începe deplina postire de bucate împletită cu postirea cea duhovnicească. Slujba Vecerniei din seara acestei duminici îmbracă la început o formă luminoasă, de praznic, pentru ca în partea a doua a ei să ia înfățișarea unei „tristeți strălucitoare”, care va fi de fapt întreaga atmosferă din Postul cel Mare.
La sfârşitul Pavecerniţei Mari din seara acestei duminici, preotul vine în faţa adunării credincioşilor, cerându-şi cuvenita iertare. Se obişnuieşte ca acum, la începutul postului, fiecare credincios să treacă prin faţa preotului, după slujba Pavecerniţei, închinându-se şi sărutându-i mâna dreaptă, în semn de împăcare. Preotul se închină şi el de fiecare dată. Apoi credincioşii îşi cer iertare unii altora. În acest timp se cântă irmoasele Canonului Paştilor, arătându-se încă de acum, de la începutul postului, faptul că finalitatea sa stă în gustarea bucuriei Paştilor sau a Învierii.
Originea acestei rânduieli a iertării se găseşte în Palestina unde, după mărturiile Sfântului Sofronie al Ierusalimului, la începutul Postului Mare monahii se adunau în biserică pentru a primi iertarea şi binecuvântarea stareţului lor şi a se împăca unii cu alţii, îmbrăţişându-se înainte de a pleca singuri în deşert până la Duminica Stâlpărilor sau a Floriilor.
Cum se ține Postul Paștelui?
În postul Mare: nu se mănâncă produse animale (carne, lactate, ouă, peşte), ulei şi vin. Dezlegare la peşte avem: pe 25 martie, de Bunavestire, şi în Duminica Floriilor. Dezlegare la ulei şi vin: sâmbăta şi duminica şi pe 9 martie – Sf. 40 de Mc. din Sevastia. De luni până vineri se mănâncă o singură dată în zi, de obicei seara după Vecernie sau după Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite, legume şi fructe, gătite fără ulei, iar sâmbăta şi duminica se mănâncă de două ori bucate gătite cu ulei şi se poate bea puţin vin.
În prima şi ultima săptămână a postului, postirea este mai aspră. În primele 5 zile de post numai două mese sunt permise, una miercuri şi alta vineri, în ambele cazuri după Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite. În celelalte 3 zile, cei ce au putere sunt încurajaţi să păstreze un post absolut; cei pentru care acest lucru nu este posibil, pot mânca marţi şi joi (dar nu luni, dacă se poate), seara după Vecernie: pâine, apă, ceai sau sucuri de fructe, eventual fructe sau seminţe, dar nu mâncare gătită.
Această postire aspră este accesibilă în mănăstiri dar și celor mai râvnitori și plini de dragoste creștini. Cei mai mulți însă, din diverse motive – sănătate, profesie, problemele familiale, dar mai ales propria neputință – nu pot să facă față unei asemenea asprimi. De aceea, în înțelepciunea sa, Biserica a exceptat de la postire copiii și bolnavii. Apoi, discernământul și dreapta socoteală caracterizează viața bunilor creștini, care vor adapta rigorile postului cu necesitățile, sănătatea și puterea fiecăruia. Dreapta socoteală ține și de a ne hrăni cu bucate sănătoase, gătite corect și care neapărat să nu neglijeze afecțiunile pe care le avem.
Ceea ce contează este să punem început bun postului, să ne hotărâm să ţinem TOT POSTUL, nu să ne facem reguli proprii privind postirea – trei zile, o săptămână la început şi la sfârşit sau miercurile şi vinerile de peste săptămână – ci să postim cum putem noi mai bine, orice problemă avem în acest sens să o mărturisim imediat duhovnicului şi acesta ne va da sfatul cel mai înţelept.
Şi dacă totuşi ne este imposibil să ţinem postul sau dacă el este unul foarte lejer – după slăbiciunile noastre – putem să înmulţim rugăciunea, participarea la slujbele bisericii, citirea Sfintei Scripturi şi cărţilor duhovniceşti, să ne îngrijim de mărturisirea păcatelor şi să facem fapte de milostenie. Dar mai ales să ne depărtăm de orice obicei sau locuri care nu ne aduc folos duhovnicesc (petreceri, TV, internet etc.), să căutăm despătimirea noastră sub orice formă, lucrând permanent la cultivarea virtuţilor creştine.
Rânduieli și slujbe în Postul Mare
Zile aliturgice (în care nu se săvârşeşte Sfânta Liturghie): luni şi marţi la începutul Postului Mare, Vinerea Mare.
În acest post se slujesc toate cele trei liturghii ortodoxe: de luni până vineri, din săptămâna a doua, Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite; sâmbăta – Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur; în primele cinci duminici din Post şi în Joia Mare, Liturghia Sf. Vasile cel Mare. În duminica Floriilor – Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur.
Aşa numita „Liturghie a darurilor mai înainte sfinţite”, pusă sub numele Sf. Grigore Dialogul, nu este de fapt o Liturghie, deoarece în cadrul ei nu se aduce Sfânta Jertfă şi nu se sfinţesc darurile. Ea este un ritual solemn de împărtăşire cu Sfintele Taine sfinţite la una din Liturghiile propriu-zise.
De luni până joi, în prima săptămână, la Slujba Pavecerniței se citește Canonul cel Mare, al Sf. Andrei Criteanul. În săptămâna a cincea și a șaptea (sau a Patimilor) din Postul Paștelui au loc Deniile: în săptămâna a cincea, miercuri – Canonul cel Mare al Sf. Andrei Criteanul integral, iar vineri – Acatistul Bunei Vestiri. Deniile din săptămâna ultimă a Postului sau Săptămâna Patimilor se săvârșesc în biserici începând cu seara Floriilor până vineri seara inclusiv; cele mai importante sunt cele de joi și vineri seara, cunoscute și sub denumirile de Denia mică (cu citirea celor 12 Evanghelii) și Denia mare (Cântarea Prohodului). În întregul Post se înmulțesc citirile din Sfânta Scriptură, iar cântările sunt sobre și triste.
De azi punem început bun urcușului duhovnicesc
În această seară ne cerem iertare unii de la alții, punem smerenia și dragostea la temelia Sfântului Post și intrăm în acea perioadă a anului liturgic, care este cea mai frumoasă, mai bogată și mai plină de făgăduința mântuirii: perioada pregătitoare pentru primirea Darului Învierii. Slujbe, cântări, rânduieli deosebite, dar mai ales post, înfrânare și rugăciune.